Probabil aţi auzit de probiotice, dar de psihobiotice? Cea mai nouă descoperire a cercetătorilor ne poate scăpa de stres şi depresie

Totuşi, ce sunt probioticele, şi de ce sunt ele importante? Probioticele sunt bacterii vii care ajută la menţinerea unui sistem digestiv sănătos. Dezvoltarea şi promovarea produselor care conţin bacterii vii reprezintă o industrie în creştere, căci există un interes sporit din partea publicului pentru „alimentele naturale” care pot fi benefice pentru sănătate.

Multe dintre afirmaţiile referitoare la beneficiile unelor probiotice nu au fost încă dovedite ştiinţific, însă aceste microorganisme produc, într-adevăr, efecte pozitive în tractul intestinal, mai ales atunci când sunt folosite pentru a contracara efectele antibioticelor, care ucid atât bacteriile „rele”, cât şi cele „bune”. De altfel, prima descriere a probioticelor a avut loc în 1908, atunci când omul de ştiinţă rus Élie Metchnikoff a observat că ţăranii europeni care consumau în mod regulat produse lactate fermentate trăiau mai mult.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au efectuat mai multe studii pentru a explora posibilul impact al probioticelor asupra comportamentului. În acest context a apărut termenul de „psihobiotic”.

Autorii unui nou articol publicat în revista Biological Psychiatry, Timothy Dinan şi colegii săi de la University College Cork din Irlanda, definesc un psihobiotic drept „un organism viu care, atunci când este consumat în cantităţi adecvate, produce un beneficiu asupra sănătăţii pacienţilor ce suferă de o boală psihiatrică”.

Cercetătorii analizează dovezile care arată că aceste bacterii, atunci când sunt consumate în cantităţi suficiente, oferă un potenţial imens în tratarea depresiei şi a altor afecţiuni legate de stres.

Microbiomul uman, ce conţine aproximativ 1 kilogram de bacterii, poate fi modificat de dietă şi de mulţi alţi factori. Nu este static şi se poate schimba de la o zi la alta, începând chiar de la naştere. Dovezile arată că inclusiv forma prin care venim pe lume – naştere vaginală vs cezariană – ne modifică microbiomul.

Stresul de la începutul vieţii, cum ar fi separarea de mamă, produce schimbări de lungă durată în microbiom. Dinan şi colegii săi au analizat un studiu care a analizat potenţialele beneficii ale unui anume probiotic, B. infantis, pentru şobolanii ce manifestau un comportament depresiv în urma separării materne. Tratamentul probiotic a normalizat atât comportamentul şobolanilor, cât şi reacţia imună, ce era anormală. Acest studiu preclinic şi altele asemănătoare lui susţin ipoteza conform căreia probioticele au potenţialul de a genera efecte comportamentale şi imunologice.

Anumite psihobiotice au un efect anti-inflamator demonstrat. Acest lucru este important, deoarece depresia şi stresul sunt asociate inflamării în corp. Bolile infecţioase, precum sifilisul şi boala lyme, pot produce la rândul lor stări depresive. Dovezile sugerează că activările imune, poate cu ajutorul unui psihobiotic, pot atenua aceste stări. Conform autorilor, „echilibrul microbian intestinal poate modifica reacţiile inflamatorii, iar făcând acest lucru poate modifica starea de spirit şi comportamentul”.

Până acum nu au fost efectuate multe studii pe oameni, însă cele realizate au avut rezultate promiţătoare. Într-unul din studii, voluntarii sănătoşi au primit fie o combinaţie probiotică (L. helveticus R0052 şi B. longum), fie un placebo, preţ de 30 de zile. Cei ce au primit probioticele au raportat un nivel mai mic de stres. Într-un alt studiu, voluntarii care au consumat un iaurt care conţinea probiotice au raportat o stare de spirit îmbunătăţită.

„Ce este clar până acum este că, din numărul mare de probiotice, doar un mic procent au un impact asupra comportamentului şi se pot clasifica drept «psihobiotice»”, explică Dinan.

„Acest nou domeniu de cercetare poate deschide noi posibilităţi pentru tratarea depresiei”, a comentat şi dr. John Krystal, editorul revistei Biological Psychiatry.

Momentan, însă, trebuie să aşteptăm ca oamenii de ştiinţă să efectueze studii ample care să ofere dovezi inconstestabile.

Sursa: Elsevier